Piese de Conversație

(E vorba de cartea ”A hunter gatherer’s guide to the 21st century – Bret Weinstein, Heather Heying”)

Eu când citesc o carte, de obicei, o citesc destul de naiv. Nu știu dacă e bine sau nu, dar e un reflex. Consider că am ce învăța de la autor și nu îi pun sub semnul întrebării ideile și afirmațiile. Pe de altă parte, sunt oarecum protejat prin faptul că îmi aleg atent cărțile, citesc recenzii și, ulterior, citesc comentarii legate de text.

Eu zic că o carte foarte veche, existentă și azi, merită oricând citită. O carte nouă merită citită doar dacă e recomandată de cine trebuie sau subiectul este suficient de bine studiat. De exemplu o carte despre Donald Trump m-ar interesa foarte puțin spre deloc din punct de vedere intelectual. Sigur, nevoia de cancanerii m-a împins să citesc vreo două volume despre Trump, dar nu mă mândresc cu asta și, la rece judecând, lecturile respective au fost pierderi de timp. Pur și simplu o carte scrisă în prezent despre un subiect contemporan nu are în majoritatea cazurilor date suficiente pentru a fi bună.

La fel s-a întâmplat și cu cartea asta, despre care am aflat la Jordan Peterson și pe care am citit-o în engleză. Deja avem controverse, în persoana lui Peterson și a autorilor volumului, profesori de biologie. Se pare că autorii au avut niște probleme profesionale în războaiele culturale din universitățile occidentale. Au demisionat pe criterii morale. În fine, deci cartea trebuie citită cu luciditate și suplimentată cu recenzii.  

Idei care mi s-au părut utile:

• Nișa omului este abilitatea de a schimba nișele
• Cultura este un instrument al evoluției, mai rapid și mai adaptabil decât genetica (ideea asta are ramificații profunde în felul în care funcționează lumea, de la corectitudinea gramaticală până la războiul cultural, propagandă și așa mai departe.

Concluzie: Da, ok, dar nu neapărat. Merită încercat, dar mai sunt și alte variante. Bună pentru diversificarea gândirii.

Brutul notelor de lectură

Nișa umană

• Suntem paradoxali în sensul că suntem generaliști și specializați în același timp. Specia e generalistă, individul e specializat. Avantajul nostru e că putem să ne transmitem unul altuia gândurile și ideile. Lucrul în echipă ne face formidabili.
• Automatismele individuale – tradițiile din comunități – cultura la nivel de societate 
• Când omul nu știe ce are de făcut, se conectează la conștiința comună în căutarea de răspunsuri. Dacă răspunsurile sunt suficient de bune, devin automatisme.
• În vremuri bune – cultură, în vremuri proaste – conștiință. Dar nu e o demarcare clară acum între ce e bun și ce e rău.
• Nișa umană este alternarea nișelor. Abilitatea de a sări dintr-o nișă în alta => e nevoie mai mare de generaliști care să permită navigarea mai ușoară între nișe.
• Reproducția și rezistența în timp nu sunt același lucru. O specie care se reproduce prolific dar nu trece de prima glaciațiune a eșuat. Dacă o specie apelează la scurtături pentru o reproducție prolifică, dar nu se adaptează la eventualitatea unei lebede negre, acea specie a eșuat.
• La rezistența omului contribuie genetica și cultura în același timp.
• Epigenetic – mecanisme care se află deasupra genelor, care reglementează comportamentul genelor.
• Evoluția este nature PLUS nurture, nu nature versus nurture. Nurture – cultură, nature – gene.
• Cultura costă mult: creierul consumă energie, procesul de transmitere a culturii implică foarte multe greșeli, iar regulile impuse de cultură blochează oportunități evolutive cu reguli de genul să nu omori, să nu furi, să nu faci adulter etc.
• Dacă rolul culturii nu ar fi relevant pentru evoluție, dacă aceste costuri nu s-ar compensa cumva, atunci natura ar elimina cultura sau ar face omul imun la cultură. Dar cultura are un rol evolutiv solid. Cultura amplifică puternic adecvarea individului la mediu.
• Principiul Omega: cultura este superioară genelor pentru că este mai flexibilă și se adaptează mai repede. Cultura e un factor de reglementare epigenetic și servește genomul.
• Orice trăsătură culturală care costă mult dar durează de mult timp poate fi presupusă adaptivă. 
• Starea bipedă a adus modificări ale corzilor vocale și ne-a permis să scoatem sunetele pe care le scoatem în prezent.
• Acum 200k ani au apărut oamenii moderni dpdv anatomic.
• Din colaborarea dintre oameni pentru dominarea mediului apare concurența între oameni. Concurența determină abilitatea de a schimba nișele
• Unele picturi din peșteri se pare că au fost făcute de Neanderthal, nu de Sapiens

Trupuri antice, lume modernă

• WEIRD – western, educated, industrialized, rich, democratic
• Lumea modernă ne schimbă corpurile la nivel fundamental în feluri pe care nu le înțelegem încă
• evolutionary nu e același lucru cu genetic
• Principiul precauției: dacă nu poți calcula sau anticipa toate efectele negative ale unei schimbări, mergi încet sau deloc. Că poți nu înseamnă că trebuie.
• Dacă o răsătură este complexă, costă energie sau material în niveluri diferite între indivizi și persistă în timp evolutiv – putem presupune că e o adaptare
• Ipoteza igienei: pentru că trăim în medii mai curate, sistemul imunitar e mai prost, motiv pentru care facem alergii, boli autoimune și chiar unele cancere
• Dacă vrei să elimini ceva căruia nu îi cunoști funcția, mai bine află întâi funcția. Nu elimina ceva ce nu cunoști. (Chesterton’s fence)
• Trade-offs: de alocare (vase comunicante), constrângeri de design (de exemplu poți fi cel mai robust sau cel mai flexibil, cel mai rapid sau cel mai manevrabil etc. nu ambele).
• Oamenii reușesc să evite anumite tradeoffs dar nu pe toate. Unele tradeoffs sunt invizibile momentan.
• Scepticism legat de soluții moderne la probleme antice, mai ales atunci când soluțiile sunt ireversibile

Medicină

• Sistemul medical optează pentru soluții farmaceutice, nu gândire evolutivă
• Scientism – imitarea limbajului științific de către entități care nu sunt implicate în știință
• Apariția unei categorii, a unui proxi, creează iluzia că cunoști acel ceva
• Nu suntem mașini cuantificabile. Suntem oameni complecși. Nu merge abordarea inginerească, trebuie una biologică
• A confunda efectul cu înțelegerea efectului. Diferența între ce crezi că face și ce face de fapt
• Biologie funcțională – cum funcționează ceva; biologie evolutivă – de ce funcționează ceva
• Lasă corpul să își facă treaba. Nu interveni cu medicamente decât dacă e absolut nevoie. Ascultă durerea
• Mișcare zilnic, timp în natură, desculț cât mai des

Mâncare

• dieta e ceva profund personal și nu există rețete universale. E greșit să mergi pe ingrediente individuale și elemente nutritive în designul alimentației. Nu poți mânca separat proteine praf (să zicem) și să obții aceleași beneficii
• nevoile culinare diferă de la o cultură la alta
• gătitul majorează cantitatea de energie pe care o putem obține din mâncare
• Singurele alimente concepute pentru a fi mâncate: laptele (hrană pentru pui), fructele (semințe căcate mai departe cu îngrășământ) și nectarul (atrage insecte care ajută la polenizare)
• gătitul a existat înaintea agriculturii, se foloseau semințe și materii existente deja în natură
• Mâncare cât mai aproape de origine, cu cât mai puțini intermediari; Respectă dorințele corpului în materie de mâncare, mai ales după sport, după boală sau la sarcină, atâta timp cât vorbim de alimente reale; Mâncare diversificată pentru copii; dieta se face respectând tradiția culturală și etnică a individului; post periodic, redus mâncarea disponibilă în mediu; mâncatul ar trebui să fie o activitate socială

Somn

• dormim pentru că ochii nu sunt adaptați la noapte (?)
• somn REM și non-REM
• lumina electrică, mai ales cea rece, afectează somnul pentru că ochiul vede ”lumina zilei” aproape tot timpul

Sex & Gen

• Suntem egali sub lege dar nu suntem la fel fizic și intelectual
• Roluri sexuale: mascul spectacol – femelă alegere, mascul efort înainte de sex – femelă efort după sex
• pornografie – autism sexual. Sex învățat din pornografie – rutinat și concentrat pe orgasm. Sexul normal – comunicare și descoperire.

Maternitate, paternitate (parenthood) și relații

• Dragostea = o stare emoțională în care prioritizezi ceva sau pe cineva extern, ca o extensie a sinelui
• Viața în natură înseamnă calcul de resurse și rezultate, optimizare. Calculele nu sunt explicite, dar rezultatele sunt exprimate în sentimente.
• Neajutorarea puilor la mamifere și anumite păsări – timp mai mult cu părintele, transmisiune culturală a comportamentelor (mai rapidă decât transmisiunea genetică)
• Speciile în care masculul seamănă cu femela sunt monogame. Diferențe mari între mascul și femelă indică poligamia
• Resurse multe – monogamie, resurse puține – poliginie (un bărbat, mai multe femei)
• În absența contracepției, promiscuitatea e bună pentru bărbați (procrează aproape fără cost) și rea pentru femei (rămân cu copiii)
• Contracepție ajută femeia să evite neplăcerile promiscuității, dar îi și scade valoarea în fața bărbatului, pentru că nu îngrijirea unui copil e rezultatul negocierii romantice, ci accesul la o partidă de sex
• femeile au acces la junk sex (fără reproducție) dar sunt programate să se atașeze emoțional, pentru a putea crește un copil ipotetic
• Monogamia este cel mai bun sistem de reproducție pentru că duce la adulți competenți și echilibrați
• minte (software) vs. creier (hardware)
• lasă suferința să își parcurgă traseul
• petrece timp cu trupul persoanei iubite după moarte
• elimină sonorul în unele conversații și urmărește acțiunile și comportamentele

Copilărie

• Minte foarte puternică la naștere, pentru adaptare la orice mediu. Odată adaptat, eliminare surplus pentru a evita risipa metabolică de energie
• în copilărie se transferă cultura, care permite adaptare mai bună
• Copiii învață din teorie și practică. Grupurile de copii sunt brutale dar servesc o funcție educativă. Bădăranii sunt suprimați în cele din urmă și grupurile găsesc echilibru
• E important ca copiii să simtă disconfort în mediile fizic, psihologic și intelectual (dar nu extrem și constant) pentru a învăța care sunt riscurile. Altfel rămân copii în corpuri de adult
• Oamenii sunt antifragili
• joaca are rolul de a explora lumea fizică și lumea socială, mai ales joaca nestructurată
• un copil crescut cu obiecte neanimate nu dezvoltă aceleași abilități de comunicare cu ființe
• pozele ne solidifică în stări care ar trebui să fie efemere (copilărie, adolescență etc.)
• dezvoltarea copiilor nu e concurență și nu are borne fixe în timp (nu e o problemă că până la vârsta X copilul nu a făcut încă Y)
• respectă promisiunile făcute copiilor
• așteaptă-te ca regulile fixe să fie navigate
• tratează copiii ca pe niște adulți dpdv intelectual
• nu te băga între frați
• lasă copiii să doarmă
• fii genul de om care ai vrea să devină copiii tăi

Școală

• școala e o activitate nouă în istorie. Întrebarea este: la ce e necesară școala?
• școlile se axează pe metode cuantificabile și nu pot preda ce nu poate fi măsurat. Copilul dobândește cunoștințe, dar nu înțelepciune
• școala ar trebui să fie distractivă, dar nu un joc pe care copilul să îl câștige
• frica – mecanism simplu de control, dar mult mai bine e să te lași testat de copii și să devii figură de autoritate
• medii controlate la școală creează adulți cu nevoia de medii controlate
• copiii și tinerii trebuie lăsați să riște. protecția de durere aduce slăbiciune, fragilitate și suferință pe viitor. Disconfortul poate fi fizic, psihic sau intelectual și toate trebuiesc experimentate pentru a crește
• important e să înveți cum să gândești, ce instrumente să folosești, nu ce să gândești
• dacă primul instinct e să cauți direct răspunsul, riști să pierzi din abilitatea de a ajunge la rezultat prin propria gândire și cu propriile instrumente
• frica, furia și hiperbola sunt instrumente de control, dar nu ne permit să ne atingem potențialul
• o gândire corectă merge pe principii de bază pentru a explica fenomene și respinge explicațiile bazate pe autoritate
• realitatea nu e democratică
• Școala ar trebui să învețe copiii: respect nu frică, respectat reguli bune și contestat reguli proaste, ieșit din zona de confort, valoarea cunoștințelor reale despre lumea fizică, cum arată sistemele complexe în realitate (cum ar fi natura), o minte deschisă și curioasă, flexibilitate și metodă în gândire, nevoia de a își asuma riscuri sociale (intelectuale, psihologice, emoționale), autoritatea nu se folosește pentru a impune anumite gândiri și schimburi de idei
• sălile de clasă sunt cutii sterile, izolate de lume

A deveni adult

• ritualuri de trecere ca borne ale vieții. Nebifate duc la confuzie
• coach și alți asemenea care emit idei croite pe ascultător, nu neapărat pe realitate
• complexitatea și gălăgia sunt dușmanii semnalului
• experiment cu sinele. Schimbat câte un singur lucru, dar complet, nu cu jumătăți de măsură. abordare simplă, nu complexă
• a interpreta lumea în baza unei analize coerente, nu a unor semnale sociale – prin interacțiune constantă cu lume fizică și riscuri controlate
• rezultatele fizice nu se schimbă în funcție de opinie. cele sociale, da. realitatea este fizică, nu socială
• a învăța din experiențe la limită, când aproape s-a întâmplat ceva
• regulile statice sunt ușor de reținut și urmat, dar nu sunt foarte utile
• umorul permite accesarea zonei gri, de chestii care nu se spun în mod normal
• faci chestii dăunătoare pentru că te plictisești, intri pe facebook pentru că nu ai altceva mai bun de făcut
• a căuta intenționat să fii adult
• a observa fluxul de semnale care îți spune ce să gândești, cum să te simți, cum să te comporți etc. a nu te lăsa influențat de el
• învățare perpetuă
• implementarea unor ritualuri de trecere
• caută varietatea în experiențe și informații
• zâmbet, calm, relaxare, interacțiune pozitivă
• mai moale cu telefonul
• definește prioritățile pe care vrei să le aperi și pe care le iubești
• învață să critici constructiv, fără a umili
• mai puțină evaluare (calorii, kilograme), mai multă acțiune
• mai mult nou, mai puțină consolidare obsesivă

Cultură și conștiință

• evoluția culturală e mai rapidă și mai flexibilă decât cea genetică
• cultura are multă gălăgie, dar ideile testate în timp sunt valoroase
• inovație – combinare de idei existente deja sau idei noi
• oamenii sunt generaliști în grup și specialiști în individ
• e important să știi ce gândește grupul dar nu să crezi acel ceva
• grup – înțelepciune, cultură; individ – inovație, conștiință
• religia e un rezumat eficient al înțelepciunii trecute, construit intuitiv și instructiv

A patra frontieră

• trei frontiere în prezent: geografice, tehnologice, de resurse
• a patra frontieră e un sistem stabil, antifragil, ideal
• creșterea constantă nu este starea normală a lucrurilor, așa cum considerăm în prezent
• obstacole pentru a patra frontieră: trade-offs pe tipuri de societate, obsesia cu creșterea