Segmentul de conținut pentru dezvoltare personală mi se pare contraproductiv. Ăsta e un subiect pe care mă confrunt mereu cu priviri și reacții de genul ”eu știam asta, tu nu știai?”. Știam, dar cu nuanțe. Cu dileme.
Într-adevăr există o foarte mare cantitate de conținut self-help alcătuit din porcării, idei rumegate pe jumătate și extrapolări pripite. ”Lecții de viață”. Dar dincolo de astea, există și conținut de foarte bună calitate, care poate fi foarte util.
Și tocmai asta e problema. Conținutul ăla e bun în doze mici și rare. Eventual o singură doză.
În cele mai multe cazuri, o idee bună, consolidată, e suficientă pentru a-ți croi o porțiune foarte mare din viață sau carieră în jurul ei. Vezi Metoda Pomodoro, Matricea Eisenhower etc.
Dar lucrurile nu rămân așa.
Sfera self-help vine zilnic cu idei bune, metode noi etc. Nici nu apuci să implementezi o idee sau un proiect că apare alta, mai bună, mai eficientă, care atacă mai multe probleme, care aduce rezultate mai tari cu efort mai mic și așa mai departe. Ideile și metodele nu sunt complementare, ci se suprapun și se înlocuiesc de multe ori.
E bine să:
- Dormi puțin – dormi mult
- Muncești mult – te menajezi
- Te specializezi – devii generalist
- Fii consecvent – fii adaptabil
- Ai principii – fii flexibil
- Fii agresiv – fii pacifist
- Meditezi și petreci timp singur – nu mănânci niciodată singur
Și așa mai departe. Vezi surse ca Farnam Street, Deepstah, Blinkist etc. Să numai zic de Medium.
Mi-am dat seama că după câțiva ani de studiu și implementare am rămas fix la nivelul ăsta, de optimizare.
E ca și cum nu te-ai duce să tai lemne pentru că ai treabă să îți lustruiești toporul.
Lasă un comentariu