În zona în care mănânc des apare poza asta de mai sus.
Ceva, reclamă la un restaurant, cu un bucătar talentat, pozat aici exercitând arta. Și încep să mă joc cu semiotica imaginii.
Ce vrea să arate poza
Fotografia ne arată un om în stare de flux, concentrat pe ce face acolo. În prima linie este mâncarea, dar focalizarea este pe individ. Pe ochii lui. Punctul de intrare în imagine sunt ochii lui, după care vine mâna ridicată, după care vine farfuria.
Poziția figurii, aproape de farfurie sugerează precizie, atenție la detaliu, un artist care pune ultima tușă pe opera de artă. Aici se face diferența. Aici e talentul.
Un zâmbet discret arată o stare de mulțumire. Un om confortabil în momentul care contează.
Ce conține de fapt poza
Omul plasează o frunză printre frunze. Finalizează cu precizie o farfurie de friptură cu salată. Nimic din farfuria respectivă nu cere precizie sau finețe la finalizare.
Omul poartă mănuși, dar își târâie brățările prin tot felul de ingrediente și farfurii pe parcursul zilei.
Ce vreau să spun
La o privire în treacăt, poza asta obține efectele din ”ce vrea să arate poza”, iar partea cu ”ce conține de fapt poza” nu există. Iar imaginile sunt acum mai influente ca niciodată.
Lasă un comentariu