Ryan Holiday e o descoperire recentă pentru mine. A fost sus, a cedat psihic, a căzut, și-a revenit, în fine, o poveste interesantă. Acum scrie și consultă, iar de la el am preluat în primul rând ideile legate de stoicism și lectură.
Acum ceva timp, Ryan a scris un material în care arăta 12 întrebări pe care e bine să ți le pui zilnic pentru a avea o gândire mai clară, iar ulterior a revenit cu încă 12 întrebări.
Am link sub fiecare dintre cele două articole, însă le trec aici doar pe care care mi s-au părut cele mai puternice, eliminând treburi de genul ”faptul că mă enervez ajută în situația asta?”
Ce cărți ți-au schimbat viața? (adresată altora)
Nu e pentru tine, e pentru alții. Dar este o metodă foarte bună de a găsi lecturi interesante. O carte care a schimbat viața cuiva nu este niciodată timp pierdut, chiar dacă la prima vedere pare un subiect care nu prezintă interes.
Ideea e oarecum găsită și la DJ-ul radio Charlamagne Tha God. În biografia lui, Charlamagne povestește cum mama lui i-a zis să citească acele cărți care nu au nicio legătură cu el și cu viața lui. În felul ăsta poate accesa alte vieți și alte moduri de a gândi fără să fie prins în propria bulă. A funcționat, zice el.
Ce anume pot controla aici?
Oamenii din jur, cu acțiunile și gândurile lor, vremea, evenimente externe etc., astea sunt lucruri pe care nu le poți controla în cele mai multe cazuri. Poți controla, în schimb, felul în care reacționezi la oameni, comportamente, păreri etc.
E foarte important să înțelegi ce controlezi și ce nu, pentru a investi energie acolo unde trebuie.
Părerile sunt cel mai bun exemplu de energie risipită. Și atunci când o impui pe a ta și atunci când o combați pe a altuia. Părerile se înlocuiesc, nu se schimbă.
Cum arată o zi ideală?
E important să ai în vedere cum a arătat o zi ideală pentru tine și ce s-a întâmplat în ziua respectivă. Fără o viziune spre care să te îndrepți nu ai cum să îți construiești viața și obiceiurile.
Odată stabilită această viziune, trebuie să te asiguri că viața personală și viața de la birou se îndreaptă spre acest format de zi ideală.
Îmi fac treaba?
E foarte ușor să fii ocupat și să nu îți faci treaba, să lucrezi obsesiv la un detaliu fără să faci progres în proiectul principal, să faci micro-management în loc să îți joci rolul. E foarte ușor să fii prins în acțiuni care nu contează, să faci treaba altuia sau efectiv să pierzi timpul.
Întotdeauna e bine să te întrebi dacă îți faci treaba și să fii sincer cu tine.
Care este cel mai important lucru?
Dacă nu știi care este cel mai important lucru, care îți sunt prioritățile? Către ce te îndrepți? De ce faci ceea ce faci? De unde știi că faci ceea ce trebuie?
Cel mai important lucru este măsura în funcție de care îți evaluezi acțiunile, gândurile și rezultatele.
Cui mă adresez?
Trebuie să îți cunoști foarte bine publicul, să îl studiezi, să îl măsori… Nu merge cu presupuneri, instinct și talent. Poate la început ai niște rezultate, dar lucrurile se schimbă foarte rapid și noutatea dispare foarte repede.
În situația asta sunt amabil sau isteț?
E o tendință acum care spune că dacă ai dreptate e ok să fii nesuferit când argumentezi sau corectezi. Vezi ”poliția gramaticii”.
Dacă vrei să convingi, însă, dacă vrei să ajuți, să îți faci din creier un instrument al binelui, nu este suficient să ai dreptate.
Nu poți înțelege alte puncte de vedere și nu poți empatiza dacă preferi să fii isteț fără să fii amabil.
Mi puțină umilire și mai multă umilință.
Este ceva ce numai eu pot să fac?
Milionarul Peter Thiel a zis la un moment dat că doar ratații concurează. Bine, între noi fie vorba, Peter Thiel mi se pare sinistru, iar exprimarea e de o brutalitate care nu era necesară. Dar ideea are subsanță.
Dacă poți fi înlocuit ești vulnerabil. Ideal este să mergi pe o cale numai a ta, în care doar tu poți face acel ceva. Dacă nu găsești nișa, caută să faci în mod unic ceva ce există deja, cu un mix nou de ingrediente.
Uite, de exemplu, trupa Subcarpați. Ideea de a combina muzica populară cu cea modernă nu este nouă, însă felul în care o fac ei este unic.
Ce îmbunătățesc?
Învățarea nu se termină niciodată, îmbunătățirea nu se termină niciodată. Nu zice nimeni să fii extremist și să devii obsedat, dar din când în când e bine să te întrebi dacă ceea ce faci merge în paralel cu abilitățile tale existente, le ajută sau le încurcă.
La ce pot renunța?
Eu, personal, sunt foarte răzbunător. Țin minte când cineva m-a jignit sau rănit. Nu cumva ar fi mai bine să nu port ranchiuna asta cu mine tot timpul? Uneori e, într-adevăr, necesar să te răzbuni sau să dai exemple, dar de cele mai multe ori e vorba de meschinării. Uiți că și tu ai jignit atâta lume, ai ofensat, ai rănit… dar față de tine însuți ai înțelegere.
Ideea e valabilă și pentru obiecte. E, iarăși, un curent puternic de promovare a minimalismului, dar noțiunile de ”eficiență” și ”balast” nu sunt ceva nou. Iar estetica bazată e simplitate este foarte plăcută.
**
La întrebările astea eu adaug una pe care am auzit-o într-un interviu cu rapperul Jidenna acum ceva timp:
Pe cine protejezi?
Dacă ești puternic fără să protejezi pe nimeni, forța ta poate deveni distructivă și rezultatul negativ. Dacă ai pe cine proteja dar nu poți să o faci, caută să schimbi situația.
Rolul puterii este acela de a proteja constant pe cineva sau ceva. Altfel este putere căutată pentru motive greșite.
Lasă un comentariu