Categorie: personal
-
Ultima mușcătură
M-a mușcat atât de tare… Cum nu m-a mușcat niciodată în viața ei. Cum nici nu credeam că poate mușca. Urma să moară. Suferea și m-a mușcat pentru că atât mai putea să facă… Am privit-o în ochi până în ultima secundă. Mă părăsea după ce mi-a fost alături timp…
-
Să lași ideile să moară
Cred că încerc prea mult să rețin, să nu pierd, să țin cât mai multe uși deschise și cât mai multe posibilități disponibile. Dar lucrurile nu funcționează așa. Și poate dacă elimin nevoia de a păstra și de a compila, un ierbar de idei mai bune sau mai puțin bune,…
-
Înapoi în Dobrogea
Un drum taie Dobrogea în paralel cu autostrada A2. Chiar și în zile ca 1 mai, când între Mangalia și Constanța se stă pe loc bară la bară, drumul ăsta e pustiu, cu asfalt bun și indicatoare. Am ieșit din Mangalia către vest, mergând spre Albești. Am parcurs drumul ăsta…
-
Abandonez cărți fără ezitare
Relația mea cu lectura este ciudată. În copilărie și adolescență mă întâlneam periodic cu ideea că e important să citești, dar nu m-a interesat la momentul respectiv. Am început să fiu mai atent la cărți în momentul în care am stabilit o legătură între lectură și una dintre formele de…
-
Nichita. Cum se moare ca pe vremuri
Am citit zilele trecute cartea ”Nichita. Poetul ca și soldatul”. Cartea este un joc de imaginație, foarte bine documentat. Cititorul petrece alături de Nichita ultimele zile ale poetului, cu trăiri, amintiri, frici și revolte. Pentru mine cartea asta definește o generație. Cea a bărbaților inteligenți de pe vremea comunismului. Nichita…
-
2023 – An enciclopedic (o notă personală)
Cred că fac din anul 2023 unul de dezvoltare laterală. Dacă am în vedre o dezvoltare în formă de T, eventual de TT, cu diversificare a ideilor și profunzime într-unul sau două domenii, atunci iată: a venit momentul pentru generalizare. Desigur, vocile îmi spun că atac subiecte serioase cu forțe…
